ULTIMELE ȘTIRI

Tichetele de vacanţă au rămas nefolosite, din cauza pandemiei şi prin urmare specialiştii Ministerului Economiei au realizat un proiect prin care să îi ajute pe oameni. 

Astfel că, valabilitatea voucherelor de vacanţă în perioada martie-decembrie 2019 se va prelungi până la 31 decembrie 2021. 

„Prin derogare de la prevederile alin. (4) al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, perioada de valabilitate a voucherelor de vacanţă, emise în perioada martie 2019-decembrie 2019, indiferent de suport, se prelungeşte până la data de 31 decembrie 2021.”, se arată în proiectul Ministerului.

Tichetele de vacanţă emise anul acesta şi anul viitor vor avea o valabilitate de doi ani.

„Prin derogare de la prevederile alin. (4) al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, perioada de valabilitate a voucherelor de vacanţă, emise în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2021, este de doi ani de la data emiterii”, se mai arată în proiect.

Ministrul Afacerilor Interne (MAI), Marcel Vela, a anunţat, miercuri, că proiectul de reformă al instituţiei pe care o conduce este finalizat şi mai trebuie doar promovat în Parlament, acest lucru urmând a se întâmpla după alegeri.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, candidat pe primul loc la Senat în judeţul Cluj, a declarat miercuri că, în ultimii ani, Transilvania a fost victima unui centralism venit de la Bucureşti.

NASA a aprobat ca SpaceX, compania lui Musk să transporte oameni către Spațiu. Marele vis al lui Elon Musk se apropie de realitate. Șeful de la Tesla și Space X a primit undă verde de la NASA. Agenția Spațială a făcut anunțul prin vocea administratorului Jim Bridenstine. Space X a trecut cu brio toate testele la sol, simulările și zborurile fără echipaj. Pasul decisiv a fost în luna mai când a avut loc zborul de text Demo-2 cu astronauții Robert Behnken și Douglas Hurley.

"Intrăm într-o nouă eră a zborului oamenilor în Spațiu. NASA nu mai este doar cumpărătorul, patronul și operatorul al întregului hardware, vom fi un client. Un client din mulți alții într-o piață robustă", a declarat Jim Bridenstine, administrator NASA.

Așadar, SpaceX va profita imediat de aprobarea de la NASA. Pe 14 noiembrie va lansa racheta Falcon 9 avându-i la bord pe astronauții NASA, Michael Hopkins, Victor Glober și Shannon Walker, dar și pe astronautul Soichi Noguchi de la agenția japoneză JAXA.

Un fotbalist din lotul echipei naţionale de tineret a României, aflat în cantonamentul de la Buftea pentru partida cu Danemarca din preliminăriile Campionatului European Under 21 de anul viitor, a fost testat pozitiv. Anunțul a fost făcut miercuri de către Federația Română de Fotbal. 

"Din păcate, unul dintre jucătorii convocaţi pentru partida cu Danemarca a fost depistat pozitiv cu virusul SARS-CoV-2. Deşi a avut un test negativ la sosirea în cantonament, a doua zi dimineaţă fotbalistul a declarat că este contact direct cu o persoană ce în dimineaţa zilei respective a început să prezinte simptome. Staff-ul medical a decis să îl izoleze. Astfel, jucătorul nu a interacţionat deloc cu ceilalţi fotbalişti din lot. Nu s-a antrenat, iar masa i-a fost dusă în cameră. Ieri a fost testat RT-PCR, iar în această dimineaţă rezultatul testului a sosit şi este pozitiv", a declarat Federația Română de Fotbal.

Selecţionata de tineret a României se confruntă pentru a doua oară cu cazuri de coronavirus. Așadar, în lotul care a participat în septembrie la partidele cu Ucraina şi Malta din preliminăriile CE. Totodată au fost depistaţi pozitiv nouă fotbalişti plus un membru al staff-ului tehnic.

Elena Lotrean, expert în educație anunță faptul că, pierderile de învățare vor afecta pe termen lung elevii, mai grav decât epidemia de Covid-19. Lucrul confirmat și de studiul realizat de Organizația Mondială a Sănătății.

"O să vedem în timp urmările dacă menținem școlile închise și o să vedem niște urmări destul de dezastroase. Uitându-ne la țările din jur, tările din lume de fapt, au închis școlile acolo unde situația o cerea, unde existau focare, unde exista un numar mare de infectări. Avem nevoie de niște decizii informate cred eu, eu nu am văzut în România studii care să spună că este o problemă foarte mare în această zona", a declarat Elena Lotrean. 

"La școală au împartit clasele în bule. Nu au voie să interacționeze cu copii din alte clase. Mâncarea se mănâncă în clasă, nu se duc în sala de mese. Când îi luăm pe copii avem un traseu bine stabilit", povestește Marius Dinca, român stabilit în UK.

"Și în Italia, școlile au rămas deschise. Acolo, se testează unde sunt focare. Așa autoritățile țin lucrurile sub control", ne spune Mihaela Moroșan, educator la o școală din Milano.

"În momentul de față, Lombardia este zona roșie, la nivelul școlii nu s-a schimbat nimic. Activitatea noastră decurge în mod normal. Copiii vin la școală. Clasele între ele nu se întalnesc, profesorii, educatorii sunt distribuiți la cât mai puține clase", explică ea.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că toate firmele sancţionate pentru fapte anticoncurenţiale, în baza Legii Concurenţei, nu beneficiază de reducerile majore prevăzute de Legea privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Conform legii privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, se poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate.

În acelaşi timp, Legea Concurenţei prevede ca amenda minimă care poate fi aplicată pentru o faptă anticoncurenţială este de 0,5% din cifra de afaceri.

"Dacă s-ar aplica această regulă, de a achita jumătate din minim, am ajunge în situaţia în care o companie care a fost sancţionată cu 10% din cifra de afaceri pentru o încălcare gravă a legii, cum este participarea la un cartel sau abuzul de poziţie dominantă, ar plăti o amendă de 0,25%, deci de legi, 40 de ori mai mică. În acest fel, activitatea noastră de sancţionare şi corectare a comportamentului ilicit ar fi total ineficientă şi golită de conţinut, încălcându-se legislaţia europeană în domeniu pe care avem obligaţia de a o respecta în calitate de stat membru", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Ca urmare, Consiliul Concurenţei a solicitat ICCJ să stabilească dacă această prevedere se aplică şi în situaţia sancţiunilor date de autoritate, de exemplu în cazul companiei Happy Tour, care a fost amendată cu 111.506 euro pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice.

Judecătorii ICCJ au hotărât că dispoziţiile privind achitarea a jumătate din amenda minimă, prevăzute de legea privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, nu sunt aplicabile în ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale aplicate prin decizii ale Consiliului Concurenţei.  

Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan a declarat că au fost semnate contractele de finanţare din fonduri europene pentru construirea a trei spitale regionale - Iaşi, Cluj şi Craiova, iar de proiect se va ocupa de aici înainte Ministerul Sănătății.

"Suntem în discuţie pentru finanţarea a trei spitale regionale - Iaşi, Cluj şi Craiova. Pentru aceste trei spitale regionale au fost semnate contractele de finanţare din fonduri europene, au fost înaintate documentaţiile către Comisia Europeană. Pentru toate trei CE a aprobat finanţarea. Ceea ce am făcut noi, în cadrul Lucrărilor Publice, a fost recunoscut ca fiind un lucru foarte bun şi odată cu semnarea acestor contracte de finanţare între Ministerul Lucrărilor Publice şi Ministerul Sănătăţii, implementarea acestor proiecte s-a transferat la Ministerul Sănătăţii", a precizat Ştefan. 

La câteva ore de la declarațiile ministrului, altă decizie importantă în ceea ce privește fondurile europene a fost luată la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord privind bugetul de relansare economică din care România va putea atrage 80 de miliarde de euro.

Acordul, negociat timp de aproape patru luni, spune clar că guvernele pot accesa finanţare europeană doar cu respectarea statului de drept, o condiţie căreia i se opun Polonia şi Ungaria. Unul dintre negociatorii PE, Jan Olbrycht a spus că acordul cuprinde suplimentarea cu 16 miliarde de euro a finanţării pentru mai multe programe, inclusiv cercetarea şi sănătatea. 

De asemenea, preşedinţia germană a Consiliului UE a menţionat că numai 12,5 miliarde din această sumă reprezintă fonduri noi, cea mai mare parte provenind din amenzile aplicate pentru încălcarea regulilor europene privind concurenţa care până în prezent erau vărsate statelor membre.