Transylvania Green Energy Forum a fost și este, la fiecare ediție, o platformă de dialog de mare clasă - chiar îmi pare rău că nu am reușit să dau curs invitației de a participa la lucrări.

Este de asemenea regretabil că, deși au fost invitați, nu au ajuns la eveniment șefii din industria chimică și siderurgică, sectoarele economice care au închis unități de producție din cauza problemelor legate de energie.

Discuțiile între factori de decizie, lideri din industrie și experți internaționali au fost cu adevărat oneste și curajoase, iată câteva dintre temele dezbătute, cum se spune, fără perdea:

- unii dintre participanți și-au cerut scuze în numele ”băieților deștepți” care au blocat proiecte de energie regenerabila și, mai ales, au discreditat prin toate căile SMR-urile. Prin contrast, Polonia a aprobat deja construcția a 24 de reactoare;

- în același context, s-a atras atenția că, pe bună dreptate, se vorbește mult despre blocarea din rațiuni ridicole a construcției unor hidrocentrale - însă proiectele întârziate sau pierdute din cauza ”băieților deștepți” au compromis mult mai multe surse de energie regenerabilă decât blocajele menționate;

- s-a subliniat faptul că încă nu s-au decontat sume din PNRR pe proiectele de energie solară, deși unele datează din 2022. Unii participanți au susținut că banii ar fi fost ținuți în conturi ca să facă dobânzi care să contribuie la reducerea din pix a deficitul bugetar - însă aceste afirmații par a fi speculații;

- s-a atras atenția că România joaca un rol nesemnificativ în fabricarea de echipamente pentru fabricarea, transportul si stocarea energiei regenerabile, dându-se ca exemplu prin contrast Ungaria, care a atras o investiție gigant de la CATL, sau Polonia, care a atras o investiție de la Sungrow, chiar anul acesta;

- s-a semnalat faptul că o serie de produse strategice (de exemplu medicamentele) care sunt importate în România sunt fabricate cu prețuri subvenționate la energie, fapt care le face mai competitive decât aceleași produse fabricate la noi în țară;

- s-a arătat că, din păcate, alte industrii strategice – chimia, metalurgia - s-au prăbușit în România din cauza prețurilor la energie, fapt care va duce la agravarea dependenței, creșterea importurilor și la accentuarea inflației;

- unii participanți au avut nerușinarea să afirme că multe superputeri industriale sunt mai puțin preocupate de sustenabilitatea și responsabilitatea surselor de energie regenerabile și au devenit extrem de competitive folosind preponderent surse convenționale. Li s-a spus să tacă din gură, sa lase poveștile gen ”Drill, Baby, Drill!”.

La final, toți participanții au agreat faptul că România va deveni o țară mai puternică dacă se va industrializa și internaționaliza în următorii 5 ani, asta însemnând să accelereze construcția de fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare.

Toate aceste discuții sunt extrem de importante, ele arata ca factorii de decizie, lideri din industrie și experți internaționali s-au pus de acord că soluția pentru ca România să poată ieși de la coada tuturor clasamentelor europene este elaborarea unei strategii transpartinice de competitivitate industrială pentru mâncare, chimie, energie și apărare.