România anului 2026 trebuie să fie un furnizor activ de securitate în cadrul NATO, în special pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, iar Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii este o ancoră de securitate şi dezvoltare, a declarat, luni, preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.
"Trăim un moment de reconfigurare a relaţiilor internaţionale. Arhitectura de securitate europeană este testată zilnic - la nivel politic, economic şi militar. De aceea, în acest context, politica externă este important să fie privită ca un instrument strategic pe care să-l folosim coordonat şi pragmatic, nu doar ca o reacţie la nevoie sau la crize. Diplomaţia înseamnă identificarea de soluţii pentru a face pacea posibilă. Diplomaţia este un exerciţiu de inteligenţă, discreţie şi tact", a afirmat Abrudean.
El le-a mulţumit diplomaţilor pentru acest efort, menţionând că ţara noastră are datoria de a asuma rolul de contributor în plan de securitate şi activitatea acestora este esenţială.
"România anului 2026 trebuie să fie un furnizor activ de securitate în cadrul NATO, în special pe Flancul Estic şi la Marea Neagră. Şi nu, aceasta nu este o ambiţie retorică, este o necesitate impusă de realitatea geopolitică a regiunii noastre. Iar faptul că săptămâna trecută am obţinut prima tranşă din instrumentul european SAFE demonstrează capacitatea operaţională a statului român de a răspunde provocărilor actuale de securitate, inclusiv prin integrarea în noile mecanisme strategice europene. Dar, pentru a ne consolida această poziţie, acţiunea diplomatică a României trebuie să se sprijine pe direcţii strategice clare şi bine stabilite şi pe argumente de forţă", a precizat Mircea Abrudean.
Preşedintele Senatului a subliniat că ţara noastră este membru al NATO, al Uniunii Europene şi are parteneriate solide cu SUA şi alţi aliaţi europeni şi de pe alte continente, evidenţiind că "Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii este o ancoră de securitate şi dezvoltare".
"Nu putem vorbi despre securitatea României şi a regiunii extinse a Mării Negre fără o prezenţă americană consolidată - militară, economică şi tehnologică. Din punct de vedere militar, prezenţa trupelor americane pe teritoriul nostru reprezintă cea mai solidă garanţie de securitate pe care România a avut-o în istoria sa modernă. Dar componenta de securitate trebuie dublată de o integrare economică pe măsură. Avem nevoie de intensificarea dialogului pentru atragerea investiţiilor americane directe în sectoare strategice. În egală măsură, parteneriatul cu SUA trebuie să vizeze şi alte domenii: securitatea cibernetică, transferul de tehnologie şi protejarea infrastructurilor critice", a susţinut Abrudean.
Potrivit acestuia, "parteneriatul cu Washingtonul trebuie să fie zilnic pe agenda de lucru a diplomaţiei româneşti, tradus în iniţiative concrete".
"Plecând de la această ancoră strategică, putem aborda, cu maturitate, situaţia din regiunea Mării Negre", a spus Abrudean, adăugând că Marea Neagră reprezintă astăzi un "centru de greutate al securităţii euroatlantice".
El a subliniat că securitatea nu înseamnă doar capacitate de descurajare şi apărare, ci "garantarea libertăţii de navigaţie, protejarea infrastructurii critice energetice sau de date".
Abrudean a mai arătat că "asistenţa acordată de România Republicii Moldova trebuie să producă integrare ireversibilă şi rapidă în spaţiul european" şi, în acest context, "accelerarea interconectărilor energetice şi rutiere" dintre cele două ţări este "esenţială".
"Republica Moldova trebuie decuplată definitiv de şantajul energetic şi conectată structural la piaţa europeană, prin România. În acelaşi timp, asistenţa noastră tehnică pentru armonizarea legislaţiei şi reforma administraţiei de la Chişinău trebuie să fie continuă. Parlamentul României este deja angrenat în acest efort, iar diplomaţia are sarcina de a menţine Republica Moldova pe radarul permanent al deciziilor europene în favoarea integrării rapide", a transmis el.
Mircea Abrudean a mai punctat că sprijinul pentru Ucraina rămâne o constantă a politicii externe.
"Trebuie să fim clari şi să accentuăm faptul că menţinerea liniei frontului departe de graniţele noastre este vitală pentru siguranţa naţională. Eforturile noastre diplomatice trebuie să se concentreze inclusiv pentru a poziţiona România ca hub central în reconstrucţia Ucrainei. Avem avantajul geografic, infrastructura în dezvoltare şi voinţa politică pentru a deveni nodul logistic, energetic şi de expertiză pentru efortul de reconstrucţie postconflict", a declarat el.
Conform acestuia, eforturile pe zona de securitate trebuie dublate de o ofensivă economică pe măsură. "România trece în ultima perioadă printr-un proces de reformă economică sistemic, anevoios şi nepopular", iar investiţiile străine, sprijinul pentru companiile româneşti, utilizarea instrumentelor externe pentru dezvoltare "trebuie să fie abordate cu mai mult curaj", a opinat Abrudean.
El a afirmat că votul recent din Parlament pentru legislaţia asumată prin PNRR demonstrează că "România are forţa de a-şi asuma costurile modernizării structurale".
"Avem şi restanţe, da. Nu ne-a ieşit totul perfect. Dar, dacă există asumare politică, atunci e bine să vedem că putem învăţa şi din eşecuri, pentru a nu le mai repeta. Abia aici intervine cu adevărat maturitatea unei ţări, care se reflectă şi în politica externă", a spus Abrudean.
Preşedintele Senatului a mai vorbit despre obiectivul aderării la OCDE, menţionând că acesta este o "recunoaştere a statutului de economie de piaţă funcţională" şi un "mecanism de calibrare a politicilor publice la cele mai înalte standarde globale".
"Rolul diplomaţiei parlamentare nu este cu nimic mai prejos decât cea tradiţională. Contactele parlamentarilor români cu omologii noştri străini sunt o resursă neexploatată suficient şi trebuie utilizată mai activ, iar Senatul României este pregătit să ofere sprijin echipelor din ambasade. Colaborarea dintre instituţiile statului asigură nu numai credibilitatea noastră internă, dar şi pe cea externă", a mai transmis Abrudean.
