Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca îşi arată îngrijorarea faţă de distorsiunile diseminării ştiinţei şi rezultatelor cercetării şi trage un semnal de alarmă pentru mediul academic din ţară.
"Comunitatea Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a dezbătut tendinţele în ştiinţa actuală, cu referire specifică la modalităţile de publicare ştiinţifică, în 8 iunie 2026, în Aula Magna a UBB. (...) Mişcarea 'Open Access', anticipată din anii '90, în creştere spre 2015 (ca urmare a dezvoltării internetului) şi accelerată ulterior (ca urmare a unei combinaţii de politici publice şi motivaţii instituţionale/individuale), a dus la democratizarea cunoaşterii, dar şi la fenomene îngrijorătoare, mai ales în formula 'Gold Open Access' (unde autorul plăteşte pentru publicare), legate de: (1) creşterea exponenţială a publicaţiilor, fără o creştere pe măsură a numărului de cercetători; (2) reducerea şi/sau creşterea variabilităţii calităţii publicaţiilor, inclusiv (3) la creşterea numărului de retracţii (retragere a publicaţiilor, ca urmare a unor probleme etice/ştiinţifice)", se arată într-un comunicat trimis, miercuri, de UBB.
Potrivit sursei citate, analizele Consiliului Ştiinţific al UBB, prezentate de preşedintele acestuia, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu, au reliefat că, între cele mai productive 50 de ţări din lume în 2025 ca număr de publicaţii în general, România este pe prima poziţie când vine vorba de publicat în regim "Gold Open Access", cu 53%.
"Spre comparaţie, SUA, Anglia sau Germania publică doar 23-28% 'Gold Open Access' în 2025. Dacă ne uităm doar la cea mai mare dintre editurile specializate în 'Gold Open Access', România publică acolo în anul 2025 32% dintre lucrările sale - din nou locul întâi între ţările dezvoltate (cele mai productive 50 de ţări din lume), în timp ce mari universităţi americane au astfel de contribuţii sub 3% din totalul publicaţiilor", arată sursa citată.
Prorectorii UBB, profesorii Marko Balint, Adrian Petruşel, Szasz Levente, au arătat că aceste practici nu sunt doar îngrijorătoare pentru calitatea ştiinţei, ci pot distorsiona poziţionările universităţilor în multe rankinguri, generând astfel impact şi vizibilitate artificiale.
"Spre exemplu, deşi UBB are personalul academic majoritar din zona ştiinţelor socio-umane şi arte, unde publicaţiile tipice sunt sub forma cărţilor/capitolelor, care nu se consideră în rankinguri (unde accentul se pune pe publicaţii de tip articole, specifice ştiinţelor şi zonelor biomedicale), a reuşit totuşi să fie una dintre cele mai importante universităţi româneşti în rankinguri, deoarece 'calitatea bătea cantitatea'. Altfel spus, deşi avem un număr mai mic de personal academic care, prin profilul domeniului, publică articole cu relevanţă pentru rankinguri, deoarece publicarea era un proces mai dificil, cu filtre de calitate riguroase, reuşeam să ajungem la un număr mai mare de publicaţii relevante pentru rankinguri. Dar, odată cu creşterea exponenţială a publicaţiilor de tip articole în noua paradigmă, 'cantitatea bate calitatea'", se explică în comunicat.
De asemenea, într-un text trimis cu această ocazie şi sintetizat de directorul Centrului UBB de Cooperări Internaţionale, profesorul Sergiu Mişcoiu, preşedinta Universităţii Sorbona a punctat perspectiva proprie şi motivele care au stat la retragerea acestei universităţi din unele rankinguri universitare, retragere într-un context mai general al retragerii mai multor universităţi europene şi americane (din toate sau din unele rankinguri, în general sau pe domenii - ex. Harvard Law and Medical Schools).
Membrii comunităţii UBB, cadre didactice/cercetători/studenţi, şi-au exprimat la rândul lor punctele de vedere, îngrijorările şi au făcut unele sugestii pentru viitor.
"Pornind de la astfel de distorsiuni şi îngrijorări, la nivel european/internaţional se observă astăzi o tendinţă de autocorectare a mişcării 'Open Access', prin accentul pe (1) 'Diamond Open Access' (unde costurile sunt acoperite de stat/instituţii) şi (2) pe 'Green Open Access' (unde, după publicare, contribuţia ştiinţifică poate fi diseminată liber de autor, într-un format anume), incluse (3) în demersuri hibride (adică dublate de dezvoltarea modelului clasic de publicare - unde costurile sunt acoperite de editură, care şi le recuperează apoi printr-un model de business). Pornind de la aceste tendinţe europene/internaţionale şi de la comentariile comunităţii UBB din timpul dezbaterii, Universitatea va promova aceste tendinţe ca strategie instituţională. De asemenea, pornind de la dezbaterea avută, UBB va păstra raportarea la bunele practici instituţionale generale şi specifice fiecărui domeniu, fără distorsionarea acestora, de dragul creşterii artificiale a impactului/vizibilităţii", menţionează sursa citată.
Rectorul UBB, Daniel David, a punctat că, în calitate de consilier pe cercetare al diverşilor miniştri, a propus introducerea în ţară a rankingurilor universitare (2005) şi a metarankingurilor (2016), deoarece au corespuns atunci bunelor practici internaţionale.
Astăzi, bunele practici internaţionale s-au îndepărtat de aceste demersuri, influenţate prea puternic de distorsiunile aduse de unele abordări "Open Access", iar în acest nou context, rectorul UBB a susţinut, inclusiv ca ministru al Educaţiei şi cercetării în diverse acte normative, conectarea la practici care pun accent principal pe calitatea şi integritatea ştiinţei, precum CoARA sau evaluări comprehensive, precum HR Excellence in Research Award.
