Scandalul izbucnit în jurul unei adrese transmise de Inspectoratul Școlar Județean Cluj, referitoare la participarea unor elevi la slujba de Te Deum dedicată începutului noului an școlar, începe să capete proporții care depășesc cu mult miza reală a situației.
În timp ce USR a cerut explicații și chiar demisia inspectorului școlar general Marinela Marc, mai multe voci importante din administrația și politica clujeană atrag atenția că, dincolo de o formulare administrativă nefericită, nu există indicii că elevii ar fi fost obligați să participe la slujba religioasă.
Adresa ISJ Cluj, în care se preciza că unitățile școlare „vor asigura participarea unei clase de elevi”, a fost interpretată de criticii Inspectoratului ca o formă de impunere. Ulterior, reprezentanții instituției au explicat că participarea a fost facultativă și că nu a existat nicio sancțiune pentru elevii, profesorii sau directorii care nu au dorit să participe.
Mai mult, slujba de Te Deum de la începutul anului școlar este o tradiție la Cluj de mai bine de 15 ani.
Emil Boc: „Solicitările de demisie sunt exagerate și disproporționate”
În apărarea inspectorului școlar general Marinela Marc a intervenit și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Edilul recunoaște că formularea din documentul Inspectoratului putea fi mai clară în privința caracterului facultativ al participării, însă consideră că transformarea acestui episod într-un motiv pentru demisia șefei ISJ este o reacție „exagerată și disproporționată”.
„Un elev care dorește să participe la un asemenea moment, cu respectarea prevederilor legale, trebuie să fie liber să o facă. Un elev care nu dorește să participe trebuie să fie la fel de liber să nu o facă”, a transmis Emil Boc.
Primarul Clujului subliniază că o formulare nefericită poate fi corectată, iar o situație insuficient de clară poate fi lămurită fără ca întreaga activitate profesională a unui om să fie pusă sub semnul întrebării.
Mesajul lui Boc este, de altfel, unul de echilibru: libertatea religioasă și libertatea de conștiință trebuie apărate simultan, fără ca una să fie folosită împotriva celeilalte.
Mircea Abrudean: „Nu cred că e cazul să judecăm atât de aspru o greșeală de exprimare”
O poziție similară are și președintele Senatului României, Mircea Abrudean, care vorbește despre o „greșeală de exprimare” în documentul transmis de Inspectoratul Școlar Județean Cluj.
„Într-o școală publică, nuanțele administrative contează enorm pentru a nu lăsa loc de interpretări, iar o asemenea eroare se poate corecta printr-o comunicare clară și nu cred că e cazul să o judecăm atât de aspru”, este mesajul lui Mircea Abrudean.
Este, probabil, una dintre cele mai relevante observații în acest caz, dar între o formulare administrativă care poate genera interpretări și existența unei obligații reale este o diferență importantă.
Daniel Buda: „Uneori, în viață, nu trebuie să pierzi ocazia să taci”
La rândul său, europarlamentarul Daniel Buda, președintele PNL Cluj, acuză USR de „ipocrizie”, „fățărnicie” și „iresponsabilitate” și susține că șefa ISJ, Marinela Marc, a fost transformată într-o țintă politică.
„Comunicatul USR Cluj privind solicitarea de demitere a doamnei Marinela Marc este încă o dovadă că, uneori, în viață, nu trebuie să pierzi ocazia să taci. Câtă ipocrizie, câtă fățărnicie și, mai ales, câtă iresponsabilitate!
(...) V-ați agățat de o adresă privind participarea la o activitate religioasă de parcă ar fi fost vorba de un loc obscur, nu de biserică. La biserică se vorbește despre Dumnezeu, despre credință, despre ajutorarea aproapelui, despre bunătate, solidaritate și respect. Ceea ce se pare că ne cam lipsește astăzi în societate și, mai ales, înțelepciunea!
Desigur, nimeni nu trebuie obligat să participe la un act religios. Dar una este să aperi libertatea de conștiință și alta este să folosești o astfel de situație pentru a pune la zid un om cu rezultate.
(...) Și, ca să fie foarte clar: în adresă nu scrie nicăieri că elevii sunt obligați să participe. De aici și până la scandalul pe care încercați să îl fabricați este o distanță uriașă”, a declarat și Daniel Buda, liderul PNL Cluj.
Maria Forna: „Niciun copil nu a fost obligat să participe la vreo slujbă”
Și prefectul județului Cluj, Maria Forna, respinge ideea că elevii ar fi fost obligați să participe la slujba religioasă.
Prefectul amintește că slujba de deschidere a anului școlar se organizează la Cluj de peste 15 ani și că, de-a lungul timpului, la aceasta au participat mereu elevii și profesorii, fără a fi obligați de cineva.
„Niciun copil nu a fost obligat să intre într-o biserică sau într-o catedrală”, spune Maria Forna, care subliniază și că nu a fost consemnată niciodată vreo absență pentru neparticipare sau vreo sancțiune pentru vreun profesor sau director de școală.
În opinia prefectului, activitatea conducerii Inspectoratului Școlar Județean Cluj trebuie evaluată în primul rând prin rezultatele elevilor, prin rezultatele la examenele naționale și la olimpiadele școlare, care au dus Clujul, an de an, printre județele cu cele mai bune rezultate din țară.
„Nu se judecă după un paragraf administrativ scos din context, într-o zi de septembrie”,
Forna apără, totodată, principiul libertății de conștiință, dar atrage atenția că acesta trebuie aplicat în ambele sensuri: elevul care dorește să participe la o slujbă trebuie să poată face acest lucru, la fel cum elevul care nu dorește trebuie să fie liber să nu participe.
Ce contează până la urmă?
Este deja un fapt recunoscut în întreaga țară: rezultatele elevilor clujeni la examenele naționale și la olimpiadele școlare plasează învățământul clujean constant printre cele mai performante din țară, dacă nu chiar cel mai performant. Iar acesta ar trebui, în cele din urmă, să fie criteriul după care ar trebui evaluată o administrație școlară.
Poate că tocmai aici ar trebui mutată discuția. Nu dacă o slujbă de Te Deum trebuie să existe sau nu, nu dacă un elev trebuie să participe sau nu, ci dacă instituțiile publice reușesc să respecte simultan două principii esențiale: libertatea religioasă și libertatea de conștiință.
Iar răspunsul ar trebui să fie unul simplu: copilul care dorește să participe trebuie să fie liber să o facă, după cum cel care nu dorește asta, să fie la fel de liber să nu o facă.
Fără presiuni. Fără sancțiuni. Fără etichete.
În cazul de față, o formulare administrativă neinspirată poate și trebuie corectată. Dar transformarea ei într-o criză instituțională și, mai ales, într-un argument pentru demiterea inspectorului general pare să fie o concluzie cel puțin hazardată.
Într-o perioadă în care școala românească are și așa probleme serioase de rezolvat, poate că ar fi nevoie de ceva mai mult echilibru, iar scandalul cu orice preț și execuțiile publice să fie lăsate deoparte. Altfel, ”de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere”.
